Alexandra, voluntar LSRS Olanda de peste trei ani, s-a reintors in Romania si a început o a doua facultate. Stim ca pentru multi elevi este importanta o comparatie intre mediul universitar roman si cel olandez, am decis sa ii punem cateva intrebari.
Fara alte introduceri, am sa trecem direct la subiect. Ce te-a facut sa te intorci?
O intrebare extrem de buna pe care nici nu aveti idee cat de des o primesc. Am decis sa plec din Olanda pentru ca nu ma mai simteam în elementul meu acolo. Așa cum probabil multi dintre voi stiti, sau va imaginati, sa va luați viata de la 0 intr-o tara complet noua, nu este un lucru extrem de usor. Nu mi-a fost greu la inceput, în primul an, cat mi-a fost in al treilea, cand deja o multime de lucruri se schimbasera. Am intampinat cateva probleme cu cazarea, multi dintre prietenii mei care venisera prin programul Erasmus plecasera si m-am trezit din nou singura. Din dorinta de a fi cat se poate de independenta financiar, m-am angajat in diverse locuri in care nu aveai nevoie de olandeza. Locuiam în Nijmegen, unde nu erau multe oportunitati pentru studentii internationali, așa ca am lucrat intr-un club si la McDonald’s. Programul nu era deloc usor si viata mea a fost data peste cap si mai mult. In vara anului 2019 am decis sa nu ma mai întorc si sa o iau de la capat in Romania.
Cum a fost sa incepi o facultate în tara, tu fiind si mai mare decât colegii tai si avand si experienta unui mediu universitar strain?
Sincer, destul de greu la inceput. Mi-a fost teama ca nu ma voi acomoda, avand si capul plin de prejudecati despre mediul universitar romanesc. Mi se urcase putin la cap, ca sa folosesc un limbaj popular. După doua saptamani lucrurile au luat o intorsatură de 180 grade. Subiectul pe care il studiez imi place extrem de mult (Comunicare si relatii publice), Brasovul este minunat iar profesorii pe care i-am întalnit mi-au schimbat total perceptia despre ce inseamnă o facultate in tara.
Ca sa incepem cu lucrurile bune, care sunt asemanarile dintre universitatea din Olanda si cea din Romania?
Am sa vorbesc strict despre experientele pe care le-am avut si le am eu in cadrul Facultatii de Sociologie si Comunicare, nu vreau sa generalizez pentru ca nu cunosc. Ce am apreciat inca de la început a fost faptul ca (majoritatea) profesorilor sunt extrem de bine ancorati in realitate. Este probabil „de vina“ si domeniul, care nu iti permite sa ramai foarte mult in trecut. Sunt actuali, cunosc ,,trendurile” si se adapteaza foarte bine la metode noi de predare. Stam foarte bine pe partea de digitalizare, lucru extrem de util în perioada cursurilor online. Mai mult, desi exista inca reminiscente de „superioritate“ in relația profesor-elev, lucru întarit si de existenta apelativelor obligatorii (ex. dr. Conferentiar) se incearca o apropiere intre cele doua tabere care mie imi place extrem de mult. Se pune foarte mare pret pe practica, pe experientele extracurriculare, pe discutiile cu expertii de pe piata muncii si pe dezvoltarea completa a studentului. Evident, este nevoie si de o motivatie intrinseca a studentului. Care de multe ori nu exista la studentii romani. Sistemul educational ne-a invatat sa credem in metoda „treaca-mearga“ si inca ne chinuim sa ieșim din bula noastra, sa facem mai mult, sa ne cream propriul destin si nu sa asteptam de la altii.
Ma bucur ca avem ocazia, prin acest articol, sa schimbam putin si perceptia despre studiul in Romania. Cu toate ca mereu se pune accent pe aspectele negative, despre care se discuta extrem de mult, suntem curiosi de perspectiva ta.
In mod cert, ca peste tot de altfel. Si in Olanda existau perspective negative sau care necesitau imbunatatiri. Este extrem de gresita preconceptia ca lumea e roz peste hotare. Nu, nu este. Problemele sunt diferite, intr-adevar, dar tot de noi tine sa facem rai din ce avem.
In Romania cred ca aspectele negative tin de un sistem rigid, în care se fac schimbari cu greu. Lipsa fondurilor este din nou un aspect ce are puternice influente. Spre deosebire de Olanda, aici nu avem un campus universitar. Clădirile sunt răsfirate prin tot orasul, pierzi extrem de mult timp mutandu-te dintr-un loc în altul. Cred ca ce mi-a placut mie cel mai mult in Olanda si imi lipseste aici este timpul petrecut la biblioteca. Neavand niste spatii organizate special pentru studiu, fiecare învata la el acasa. Scade motivatia lucrul asta. Mai apoi, simt o mare schimbare in ceea ce priveste importanta acordată cercetarii. In Olanda am studiat la Research University, adica mancam cercetarea pe paine. Ei bine aici…nu e chiar asa. Lucru care ne fixeaza si mai mult în trecut si nu ne lasa sa evoluam. Cel mai probabil profesorii au acces la partea de cercetare mai mult decât noi, dar consider ca este o buna practica inca din studentie. Te dezvolta extrem de mult.
Ce sfat le-ai da elevilor care sunt indecisi în ceea ce priveste plecarea intr-o tara straina?
Sa faca research pana la refuz. E o decizie extrem de mare. Evident, poti oricand sa te intorci si sa o iei de la capat. Dar ai sanse mai mari sa iei o decizie „corecta“ dacă te informezi cat poti de bine. Si sa te documentezi nu inseamna sa cauti topuri si sa vezi cum se claseaza universitatea la care vrei sa aplici. Sa cauti despre viata în orasul/ tara in care vrei sa te muti, sa vorbesti cu studenti care au experienta, sa vezi care sunt costurile traiului, ce oportunitati de munca ai, cazare si multe altele. Viata de student in strainatate nu inseamnă numai mers la facultate. Implica multe alte aspecte care la finalul zilei contează enooorm de mult.
Ca ultima intrebare, am vrea sa aflam ce ți-a plăcut cel mai mult in Olanda. Desi banuim cate ceva…
Haha. Da, LSRS Olanda, fara dar si poate. Lasand comunitatea de studenti deoparte, ca e clar ca e cea mai faina experienta a mea…mersul pe bicicleta mi-a placut enorm si imi si lipseste. Seriozitatea olandezilor, profesionalismul intalnit la toate interactiunile cu inistitutiile statului, curatenia de pe strazi si calitatea sistemului educational. Este o tara plina de oportunitati, trebuie doar sa ti se potriveasca, sa te acomodezi si sa profiti de tot ce se poate. Acum ca am vorbit despre Olanda, mi s-a facut putin dor, trebuie sa recunosc 🙂
Ii multumim Alexandrei pentru timpul si perspectiva oferită și te invitam si pe tine sa ne scrii, daca ai experiente ce crezi ca merita impartasite. Credem in puterea comunitatii iar tu, prin impartasirea povestii tale, poti influenta mai mult decat iti imaginezi!